themarketer.ro, 6 noiembrie 2007

BRAND INTELIGENCE. PROTECTIA BRANDULUI.

Bogdan Branzas
back

Cu totii protejam “ceva”, fie venituri, familie, statut, secrete, situatie, etc. La fel, brandurile trebuie protejate si nu doar prin simpla inregistrare la OSIM a unui logo sau nume. Desigur ca aceasta protectie legala este extrem de importanta si face parte din cursul firesc al oricarui proiect de creare a unui ambalaj, identitate vizuala sau nume sau slogan. Personal, nu recomand nimanui sa lanseze “ceva” nou in piata fara demersurile de protejare legala realizate si certitudinea proprietatii. Proprietatea intelactuala este la fel de importanta ca si cea asupra bunurilor.

Protectia oricarui brand, fie de produs fie de corporatie, se poate realiza pe mai multe planuri, inafara celui legal. Brandurile actioneaza in conditii dictate de pret, piata, pozitionare si localizare geografica, incluzand competitia. ADN-ul brandurilor este descris in principal de atribute, valori, personalitate, ton al vocii, esenta, viziune. Prin urmare, monitorizarea atenta a acestor aspecte reprezinta primul pas catre protectia brandului. Secretele brandurilor nu prea exista odata lansate in piata, brandurile fiind instrumente vizibile de generare de profit. De aceea mixul aspectelor semnificative de protejat este important de definit, functie de specificul produsului sau serviciului si de importanta conditiilor de mediu, cei amintiti anterior.

Ce se poate face!? Monitorizarea actiunilor competitiei directe, anticiparea nou-venitilor, modificari in obiceiurile de consum, noi trenduri in moda, comunicare, limbaje vizuale si verbale, comportamente si evolutii in piete similare, studii demografice, evaluarea impactului unor actiuni ale competitiei care “atenteaza” la ADN-ul brandului, studii comparative de experienta a consumatorului cu brandul, samd. Este greu de enumerat toata lista posibila de actiuni de “brand intelligence” si protectie. Cert este ca nu puteti fara asa ca cereti consultantului vostru sa va sfatuiasca ce masuri puteti adopta.

Dar oare de ce este nevoie, de exemplu, de o monitorizare lunara a trendurilor in moda si limbaj vizual pentru BMW ? Sau Mini? Pentru ca se adreseaza unor categorii de varsta si venituri carora chic-ul la moda le spune ceva, sunt influentati de noutati, sunt foarte legati de cultura urbana samd. Prin urmare, BMW sau Mini sunt direct interesati sa cunoasca in primul rand mediul in care acestia se invart pentru a putea adopta masuri de comunicare sau limbaje vizuale care sa fie extrem de familiare acestora si care sa genereze recunoastere imediata. La o asemenea monitorizare (cercetare, documentare, sinteza si prezentare) lucreaza consultanti, designeri, psihologi si sociologi care baleiaza sistematic principalele produse si medii familiare grupului tinta: moda, parfumuri, reviste, bloguri, cultura urbana, limbaj, etc. Daca in cartile de acum 50 de ani personajul principal era descris ca fiind, sa zicem, contabil, poarta costum la doua randuri, fumeaz trabuc si locuieste in suburbii, astazi personajul este descris cu ajutorul brandurilor purtate sau utilizate: poarta costum Armani, pantofi Gucci, conduce un BMW, merge la Spa, bea la birou Perrier si seara un Remy Martin, samd. Prin urmare, in acest caz particular de studiu, asocierile unui brand auto cu alte produse si branduri este importanta pentru a determina mai precis profilul grupului-tinta, a gasi modalitati imbunatatite de comunicare, limbaje mai penetrante, a gasi cultura urbana in care se inscrie.

Daca sunteti managerul unei corporatii sau a unui brand de produs, mai repede sau mai tarziu va trebui sa faceti si aceste lucruri pentru ca s-ar putea ca altii sa o faca inaintea voastra si sa marcheze puncte in lupta pentru mintea si inima publicului.” Just do it” - Adidas Torsion, pentru cunoscatori.